fbpx

Toate articolele din Anunturi

Toate cele 123 de modificari ale Codului Fiscal

cod fiscal

Noua forma a Codului Fiscal, cea care va fi promulgata de presedintele Johannis are 123 de modificari, cele mai multe fiind in privinta impozitului pe profit. HotNews.ro a realizat, cu sprijinul consultantului fiscal Cristi Rapcencu, o sinteza a celor mai importante schimbari atat din Codul Fiscal cat si din cel de Procedura Fiscala. Modificarile au fost impartite pe principalele capitole: impozitul pe profit, cel pe venit, microintreprinderi, contributii sociale, TVA, impozite si taxe locale. In finalul textului veti gasi sintetizate principalele noutati din Codul de Procedura.

Mai mult...


ct Centrala termică în condensare, singura care va mai fi vândută în magazinele de specialitate din România de la 26 septembrie, este cu până la 50% mai eficientă decât cea convenţională. De asemenea, este şi mai scumpă – 3.500 de lei, faţă de circa 2.000 de lei.

 

Din 26 septembrie 2015, românii nu vor mai putea cumpăra decât centrale termice în condensare, pentru că o directivă europeană impune comercializarea doar acelor produse care ating un anume grad de eficienţă energetică cu un consum mai mic de gaze. Practic, centrala convenţională dispare din magazine – nu va mai putea fi cumpărată de niciunde de pe teritoriul României, ca, de altfel, şi de pe teritoriul UE. Cei care deţin deja, până la acea dată, o centrală termică clasică, nu sunt afectaţi de această prevedere, pentru că service-ul, reviziile pentru acest tip de centrală vor putea fi făcute în continuare în centrele specializate, care vor furniza în continuare şi piese de schimb. Toţi ceilalţi care doresc să-şi monteze o centrală, vor găsi de cumpărat doar centrale în condensare.

Cât costă centrala

În medie, costul unei centrale termice pe gaz în condensare (de apartament, 24 Kw) este de circa 3.500 de lei, cu TVA şi kit de evacuare inclus, precizează reprezentanţii Ariston, liderul pieţei locale de centrale termice. Prin comparaţie, „defuncta” centrală convenţională costa circa 2.000 de lei. „Preţul centralelor termice, fie convenţionale, fie în condensare, este influenţat de dotările acestora, opţiunile şi funcţiile înglobate, dar şi de brand”, arată Cătălin Drăguleanu, country manager Ariston România.

Cât e investiţia totală

Estimarea de cost mediu, făcută de firma menţionată, se face pe un apartament de 2 camere, 60 de metri pătraţi, şi ia în considerare:

– costul debranşării
– costul centralei termice
– intalaţia de gaz
– radiatoare şi instalaţie(ţevi, fitinguri)
– manopera aferentă montajului radiatoarelor, instalaţiei şi centralei termice
– autorizarea de funcţionare centrală termică

Adunând toate aceste costuri, rezultă o investiţie de 7.500 de lei pentru cea în condensare. Centrala convenţională presupunea costuri de circa 6.600 de lei.

Lucrarea poate dura de la o zi până la 4 zile, funcţie de dimensiunea şi priceperea echipei cu care lucraţi.

Ce beneficii/ dezavantaje aveţi

În primul rând, centralele în condensare ating o eficienţă termică de până la 109%, faţă de 94% în cazul celor convenţionale, şi aduc economii de până la 35% la consumul de gaz. Practic, sunt mai eficiente cu până la 50% faţă de cele clasice. Prin urmare, banii, iniţial mai mulţi,  pe care îi daţi pe centrala în condensare se amortizează prin economiile făcute la factură, având în vedere că îi veţi plăti furnizorului de gaze cu până la 50% mai puţin.

Printre dezavantaje, este de notat, evident, preţul mare al centralei, investiţia iniţială.

Centrala termică în condensare reprezintă o inovaţie tehnologică aplicată generatoarelor de căldură. „Sistemul de operare al acestui tip de centrale este foarte simplu: în urma arderii combustibilului rezultă un amestec de gaze arse şi vapori de apă. Cantitatea de căldură ce ia naştere la ardere include atât puterea gazului, cât şi puterea rezultată prin condensarea vaporilor de apă. Astfel, datorită schimbătorului de căldură din oţel-inox cu modul premix, se obţine un randament superior şi o reducere substanţială a emisiilor de carbon şi noxe”, precizează directorul Ariston.

În România, în acest moment, există 1,3 milioane de locuinţe branşate la sistemul centralizat de termoficare şi circa 2 milioane de centrale termice montate în locuinţele proprii. Centralele în condensare reprezintă sub 5% din parcul total, însă această situaţie se va schimba de la 1 septembrie, cu siguranţă.
Doar 67 dintre cele 320 de oraşe ale ţării beneficiază încă de sistem centralizat de încălzire, în timp ce numărul debranşărilor este în continuă creştere.

În plus, din cele 67 de localităţi în care consumatorii casnici beneficiază de sistem centralizat de încălzire, 3 reuşesc să insumeze circa jumătate din numărul total de abonaţi la nivel naţional. Astfel, oraşele Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, singurele oraşe din România cu peste 300.000 de locuitori ce mai dispun de sistem termoficat, au un total de 660.000 de abonaţi la CET-uri, cifra ce însumează circa 50% din numărul total de 1,326 milioane de abonaţi la nivel naţional.

În plus, din 41 de judeţe, în ultimii 5 ani, 8 au renunţat la sistemul centralizat de încălzire (Alba, Bistriţa, Brăila, Dâmboviţa, Ialomiţa, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare).

sursa: www.economica.net

Mai mult...

capitalroReducerea constantă a dobânzii-cheie operată de banca centrală a condus la repornirea motorului creditării ipotecare, care, coroborată cu creşterea de 9,5% a salariului mediu real din ultimul an, s-a tradus printr-o îmbunătăţire substanţială a gradului de accesibilitate al locuinţelor, chiar dacă preţul apartamentelor a rămas aproape neschimbat.

Pe parcursul ultimului an, dobânda practicată la creditele „Prima Casă“, program care acoperă mai bine de jumătate din piaţa împrumuturilor ipotecare, a scăzut cu peste 17%. Dacă în luna august a anului trecut băncile acordau credite cu o dobândă anuală de 4,6%, luna aceasta este de doar 3,8% pe an. Această reducere nu a rămas fără ecou în piaţă. Creditele ipotecare noi, acordate în luna iunie 2015, au însumat peste 1,2 miliarde lei, dublu faţă de luna iunie 2014 (600 milioane lei) şi peste volumele record din perioada 2007 – 2008, arată cifrele publicate recent de Banca Naţională a României (BNR). Astfel, la un credit mediu de 200.000 lei (circa 45.000 euro), rezultă peste 6.000 de locuinţe finanţate prin credit în luna iunie 2015, cu 30% mai mult faţă de anii de explozie imobiliară. „Creşterea volumului creditării, în special pe segmentul creditelor ipotecare şi imobiliare, este o tendinţă care a început încă de la sfârşitul anului trecut, dar s-a accentuat în primăvara anului în curs. Motivele ţin de creşterea economică generală şi menţinerea inflaţiei la un nivel scăzut, ceea ce a determinat creşterea încrederii populaţiei în stabilitatea locurilor de muncă şi a veniturilor“, explică Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance.

Un aspect important este că salariul mediu real a crescut cu 9,5% în ultimul an, potrivit calculelor profesorului de economie Bogdan Glăvan. El pune această evoluţie pe seama creşterii nominale a salariilor prin măsurile luate de guvern (revenirea la salariile reduse în timpul crizei, creşterea pronunţată a salariului minim), a creşterii salariilor din sectorul privat, a scăderii inflaţiei şi deflaţia din perioada pe care o traversăm, care determină creşterea puterii de cumpărare.

Efectul este că gradul de îndatorare, rezultat din accesarea unui credit „Prima Casă“ pe 30 de ani, pentru achiziţia unui apartament cu două camere (50 mp), a scăzut cu peste 15% în toate oraşele reşedinţă de judeţ din ţară, pe parcursul ultimului an, conform unei analize realizate semestrial de revista Capital. Astăzi, o familie cu venituri medii din Bucureşti, interesată să cumpere o astfel de locuinţă, trebuie să accepte un grad de îndatorare de 21,2%, în timp ce în urmă cu un an acest indicator era de 25%.

Numărul oraşelor în care pot fi achiziţionate apartamente cu un grad de îndatorare de sub 30% a crescut la 30, comparativ cu 13 care ofereau această posibilitate în urmă cu un an. Mai mult, dacă înjumătăţim perioada de creditare de la 30 de ani la 15 ani constatăm că gradul de îndatorare rămâne în parametri acceptaţi de bănci (circa 60%) în toate oraşele reşedinţă de judeţ. Trebuie ţinut cont de faptul că analiza Capital se referă la familiile care nu au alte datorii la bănci, însă foarte multe dintre acestea sunt deja îndatorate prin credite de nevoi personale sau prin carduri de credit, ceea ce mai restrânge gradul de accesibilitate.

Clasamentul pe oraşe

Topul oraşelor care oferă acces la cel mai scăzut grad de îndatorare pentru achiziţia unui apartament cu două camere s-a modificat uşor în ultimul an. Acum, în fruntea clasamentului se găsesc oraşele Piteşti, Târgu Jiu, Slatina, Bucureşti şi Alexandria, după ce, în urmă cu un an, pe primele locuri se poziţionau Piteşti, Bucureşti, Slatina, Târgu Jiu şi Sfântu Gheorghe.

Cu excepţia Bucureştiului, celelalte localităţi prezente pe primele locuri în top se confruntă de un volum redus de tranzacţii, din lipsa unor produse imobiliare noi, ceea ce determină menţinerea lor pe primele poziţii în ceea ce priveşte gradul de atractivitate. În judeţe precum Argeş, Gorj, Olt sau Teleorman se vând lunar în jur de 1.000 de proprietăţi, de şapte ori mai puţin decât în Bucureşti, conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Această situaţie denotă pieţe în stagnare, rezultat al unui număr extrem de redus de oferte.

În ceea ce priveşte Bucureştiul, acesta este cel mai efervescent oraş din ţară la capitolul tranzacţii cu locuinţe. În primul semestru, Bucureştiul şi judeţul Ilfov (unde majoritatea tranzacţiilor se realizează în localităţile limitrofe Capitalei) au acaparat peste 35% din totalul creditelor „Prima Casă“ acordate la nivel naţional, adică s-au cumpărat 5.600 de locuinţe, potrivit fondului de garantare.

Pe de altă parte, raportul dintre preţul mediu pe metru pătrat al unui apartament şi salariul mediu lunar, un alt indicator folosit pentru a determina gradul de accesibilitate al pieţei, variază între 1,4 şi 2,5 în cele 41 de oraşe analizate de Capital. Consultanţii imobiliari consideră că acest indicator trebuie să se situeze în plaja de 2-3 pentru a caracteriza o piaţă stabilă. În 2008, anul de explozie a preţurilor la locuinţe, acesta era mai mare de 5.

Dacă analizăm coada clasamentului, în oraşele Suceava, Buzău, Oradea, Focşani şi Slobozia, gradul de îndatorare rezultat la achiziţia unui apartament cu două camere este cel mai ridicat din ţară. Prezenţa oraşului Oradea pe ultimele poziţii poate fi explicată de faptul că salariul mediu net din zonă nu reflectă puterea de cumpărare reală a locuitorilor, care îşi bazează achiziţiile şi pe banii trimişi familiilor de românii din străinătate. Astfel, multe tranzacţii se fac cu bani cash. De cealaltă parte, Suceava, Buzău, Focşani şi Slobozia se confruntă cu un grad ridicat al şomajului şi un nivel scăzut al veniturilor.

Direcţia preţurilor

Preţul mediu de tranzacţionare al apartamentelor vechi din cele 40 de oraşe reşedinţă de judeţ din România, plus Bucureşti, a crescut cu circa 0,1% în primul semestru al acestui an, până la nivelul de 674 euro/mp, conform calculelor companiei de evaluare Darian.

„Ne aşteptăm, în perioada următoare, la o creştere a stocului de proprietăţi pe toate sectoarele pieţei imobiliare. Este de aşteptat ca trendul pozitiv din prima parte a anului să se continue şi în cea de-a doua. Putem afirma că piaţa imobiliară din ţara noastră şi-a învăţat lecţia şi a trecut pragul maturizării“, spune Adrian Crivii, directorul general Darian.

Avântul luat de piaţă, în prima jumătate a anului, poate fi observat şi din numărul de locuinţe cumpărate prin „Prima Casă“ în această perioadă, care a crescut cu 40%, până la 15.600 de unităţi. Această evoluţie l-a determinat pe guvernatorul BNR să atragă atenţia asupra unui nou balon imobiliar. „Uitându-ne la viteza de creştere a creditului, creştere de peste 10%, te face să îţi ciuleşti urechile. Bună parte din creştere vine din programul «Prima Casă», care are şi părţi bune, dar, ca orice evoluţie a creditului imobiliar, trebuie să ne uităm cu atenţie la el”, a declarat Mugur Isărescu.

În primul trimestru al anului au fost date în folosinţă 9.232 de locuinţe la nivel naţional, cu 11,6% mai multe decât în primele trei luni din 2014, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

„Efervescenţa de pe piaţa imobiliară este dovedită de «dispariţia» rapidă a proprietăţilor bune din piaţă, fapt care a alimentat şi aşteptările de creştere a preţurilor pentru perioada următoare, astfel că numărul tranzacţiilor a crescut constant în prima jumătate a anului“, constată Anca Bidian.

Ea enumeră câteva motive pentru care tendinţa de creştere a preţurilor la locuinţe se va menţine şi în partea a doua a anului: scăderea costului creditării, creşterea apetitului populaţiei pentru îndatorare şi achiziţii şi scăderea dobânzilor la depozite – care motivează reorientarea spre plasamente imobiliare. Acestora li se poate adăuga şi faptul că valoarea ratei lunare a fost depăşită de nivelul chiriilor, făcând mai rentabilă locuirea în proprietate, evident, cu costul aferent avansului la credit.

5,6  mld. euro au plătit românii pe cele 148.500 de locuinţe cumpărate în ultimii şase ani prin programul „Prima Casă“

220 de euro este rata lunară rezultată la achiziţia prin credit a unui apartament cu două camere în Bucureşti, sub nivelul chiriilor

 

sursa: www.capital.ro

Mai mult...

zf

Din soldul total de 48 miliarde de lei credite acordate de bănci pentru locuinţe, jumătate sunt prin programul Prima casă, astfel încât garanţia de 50% asigură băncilor o plată certă pentru credite de 12 miliarde de lei.

Băncile participante la programul Prima casă au acordat din 2009 încoace peste 150.000 de credite pentru achiziţa de locuinţe garantate de stat, în valoare de 25 miliarde de lei (6 mld. euro), iar 2015 se prefigurează a fi cel mai bun an de la lansarea programului, potrivit datelor transmise de Fondul de Garantare a Cre­ditelor pentru IMM-uri la solicitarea ZF.

Numărul creditelor imobiliare depăşeşte 300.000, cu o valoare cumulată de 48 mld. lei. Aceasta înseamnă că programul Prima casă ajunge să reprezinte jumătate din tot ce înseamnă credite de locuinţe în România.

Cum în programul Prima casă statul îşi asumă riscul pentru jumătate din suma împrumutată, urmează că un sfert din soldul de 48 mld. lei credite acordate are garanţia statului, deci 12 mld. lei (3 mld. euro). Mai departe, dacă în România va mai veni o criză de genul celei din 2009-2010, cu case executate de bănci pentru neplata la termen a ratelor, băncile se vor îndrepta către stat în cazul a un sfert din locuinţele vândute pe credit. Doar în primele şapte luni din acest an, băncile au acordat credite Prima casă de 735 mil. euro, adică o medie lunară de 105 mil. euro, cererea fiind încă destul de ridicată, deşi pe piaţă au apărut tot mai multe oferte standard cu dobânzi la niveluri similare. Prin­cipalul avantaj al programului Prima casă este avansul, de numai 5%, dar şi acesta dispare treptat.

„Segmentul de intersecţie cerere-ofertă pe piaţa imobiliară este în creştere, sunt oferte care iau ca primă opţiune imobilele noi, iar atunci avansul nu mai este un avantaj. Or, între Prima casă cu restricţiile respective şi un credit standard, clienţii se orientează către a doua variantă”, a explicat Anca Bidian, CEO al brokerului de credite Kiwi Finance.

Pentru acest an, băncile ar putea acorda circa 37.000 de credite, maximul de la iniţierea programului, cu o valoare cumulată de 1,3 mld. euro, având în vedere media lunară din prima jumătate a anului. Valoarea medie a unui credit Prima casă a fost 38.000 de euro (167.000 de lei) în primele şapte luni, potrivit calculelor ZF.

Prima casă a menţinut pe linia de plutire creditarea de retail în perioada de criză, iar în prezent a ajuns să reprezinte jumătate din totalul creditelor imobiliare acordate de bănci..

BCR şi BRD, cele mai mari două bănci locale, au acordat din 2009 încoace 80.000 de credite Prima casă, adică peste jumătate din totalul creditelor imobiliare garantate de stat cu o valoare cumulată de aproape 14 mld. lei.

sursa: www.zf.ro

Mai mult...

cluj-landscape

De fiecare dată când se realizază un top al oraşelor în care este cel mai bine să trăieşt, privim cu invidie către metropole celebre şi visăm cum ar fi dacă… Doar că, de data aceasta, în topul alcătuit de către site-ul numbeo.com se află destul de sus şi o metropolă din România. Hint: nu este Bucureşti.

Criteriile luate în calcul la realizarea acestui clasament au fost: siguranţa, preţurile în funcţie de venituri, puterea de cumpărare a locuitorilor, nivelul de poluare, sistemul de sănătate şi timpul petrecut în trafic.

În acest top, Clujul este cel mai bine plasat oraş din România, aflându-se pe poziţia 57 (topul se udatează în timp real), peste oraşe precum Los Angeles (SUA) – locul 58, Paris (Franţa) – locul 65, Atena (Grecia) – locul 67, Budapesta (Ungaria) – locul 76, Sofia (Bulgaria) – locul 77, Roma (Italia) – locul 85 sau New York (SUA) – locul 83. Pe locul 82 în acest top veţi găsi Bucureştiul.

Pe prima poziţie se află oraşul elveţian Zurich, apoi Canberra din Australia, Ottawa din Canada, Munchen din Germania, Calgary din Canada.

sursa: www.one.ro

Mai mult...